PROGRAMUL ”Școala altfel” TEMĂ PENTRU TOATE CLASELE a IX-a

ȘCOALA ca instituție de educație și formare derulează de-a lungul perioadei de instruire a individului în școală etapele:

1. formarea inițială(clasele 0-4), 
2. formarea continuă pe cicluri (gimnazial și liceal) și 
3. specializarea (în facultate) organizată și ea pe cicluri Bologna - (licență, masterat, doctorat).

Toată viața individul acumulează cunoștințe, raționează, își consolidează pe baza acestora păreri care îi influențează atitudinile, exersează aptitudini înăscute sau dobândite și încearcă să le exprime prin trăirile/existența lui în mijlocul comunității cu șansa să devină competent (reușind parțial).
FORMAREA tinerilor se face prin cele trei tipuri de învățământ / învățare:

1. Învățământul FORMAL -cel ce se desfășoară în școală, sub îndrumarea specialistului-profesor, pe baza unei programe editată de proprietarul școlii (Statul reprezentat de MEN și local de ISJ), finalizat cu examen național la promovarea căruia primești o diplomă recunoscută național;
2. Învățământul NONFORMAL -cel ce se desfășoară în afara școlii (Centre de creație, Case de cultură, Cluburi, Asociații, Fundații, etc...)
3. Învățământul INFORMAL -tot ce afli din mass-media adică totalitatea mijloacelor de informare în masă - (presa scrisă, radio, TV, INTERNET).

Școala își propune două scopuri:

• scopul INSTRUCTIV și 
• scopul EDUCATIV

Formarea continuă în învățământul formal de tip vocațional filiera pedagogic specializarea învățător-educator înseamnă parcurgerea programei școlare de tip vocațional (teoretic pedagogic, consolidat prin practică pedagogică – curentă, individuală și comasată () pe niveluri de vârstă (teoria + practica observativă, asistență, predare-evaluare) completat de activităţi de tip nonformal şi informal din Programul "Şcoala altfel".

FAMILIA este datoare să facă educația de bază a copilului.

Școala completează educația de bază cu elemenete de educație în grup și pregătește individul pentru lucrul în echipe spre ușoara lui incluziune socială. Această activitate poate da roade dacă educabilul este implicat de şcoală în activităţi de grup sau se implică din proprie iniţiativă în activităţi de grup. Toate activitățile de tip

• activitățile instructiv-educative de grup, 
• activități socio-culturale în grup, 
• activități sportive și de loisir (petrecere a timpului liber) în echipe și 
• lucrul în proiecte de voluntariat, vizează implicarea elevului de către şcoală în activităţi de grup şi are ca finalitate FORMAREA viitorul învățător pregătindu-l spre a fi un bun cetățean, iar dacă vrea să fie un bun învățător trebuie SĂ FIE MODEL DE URMAT ÎN SOCIETATE.

În majoritatea acțiunilor de grup, elevul TREBUIE SĂ SE şi AUTO-IMPLICE să dea dovadă de inițiativă exprimându-și propria voință și conștiință a necesității implicării sale ca formă de participare la propria lui formare.

Formarea durează toată viața, de aici și denumirea ”formarea de-a lungul vieții”.

Familia este datoare să investească în formarea tânărului... (ex: vreau să merg la un muzeu dar n-am bani de autobuz și nici de a plăti intrarea chiar la preț redus. Vreau în excursie dar nu am îmbrăcăminte adecvată de munte etc...)

În completarea orelor de învățământ formal încercăm să adăugăm în școală, elemente de învățământ NONFORMAL și INFORMAL prin Programul ”Școala altfel”.

Ați participat la Programul ”Școala altfel”.

 Însuși numele ”Școala altfel” spune că ați derulat activități de formare de tip nonformal și informal.

A. Diriginții au discutat cu voi şi cu părinţii în privinţa alegerii unor activități care să completeze carențe constatate și împreună cu ei ați căzut de acord asupra lor.
B. Așadar ați avut un scop, niște obiective urmărite, niște acțiuni propuse și derulate, niște cunoștințe dobândite, niște abilități, aptitudini, atitudini exersate/verificate/consolidate deci niște COMPETENȚE ce ați încercat să vi le formați.

  Conștientizați care sunt acelea ?

 Vă invit să scrieți pe blogul personal un articol cu această temă în care să faceți dovada și să aduceți argumentele că ați înțeles la ce ați participat, ce detalii amintite mai sus puteți menționa și ce competențe credeți că v-ați format.

  Articolul trebuie să conțină toate formele de existență ale informației: text, imagini/albume, film și UN ELEMENT SURPRIZĂ care să dovedească o creativitate aparte, o imaginație mai bogată, o preferință asupra detaliilor ce nu le poate surprinde oricine. (aceasta e Metoda PROIECT).

Criterii de evaluare:

1. Numele activităților (punct A) pe zile de ”Școala altfel”(ex. vizionare de...vizită la...excursie la.. etc);
2. Detaliile punctului B. (scop, obiectivele lecției propuse, acțiuni derulate în detaliu);
3. Articolul să conțină elemente multimedia (cele trei forme de informație) (text, imagine, film);
4. Existența unor cuvinte cheie în descrierea activităților derulate (cunoștințe, abilități, aptitudini, atitudini, competențe);
5. Existența elementului surpriză;
6. Scrierea corectă respectând normele DOOM - Dictionarul ortografic, ortoepic si morfologic‎.

Punctaj pe fiecare criteriu:

1. 0,3 puncte pentru fiecare program derulat în cele 5 zile = 1,5 puncte
2. Scop+2-3 obiective+ acțiuni precizate (o singură dată) = 0,5x3=1,5 puncte
3. Existența elementelor multimedia=1x3 elemente= 3 puncte
4. 0,5x5 cuvinte cheie= 2,5 puncte;
5. 1 punct pentru elementul surpriză;
6. 0,5 puncte pentru scrierea cu diacritice, exprimare corectă gramatical, coerentă, simplă și argumentată.

Criteriile de evaluare din PROIECTUL ”Școla altfel” ca metodă de instruire, educare și evaluare urmăresc formarea unora dintre cele opt competențe cheie prin activități nonformale și informale:

1. capacitatea de analiză și sinteză, abilitatea de a respecta un format cerut, abilitatea de a improviza=competența managerială;
2. rigoarea în exprimare, puterea de a pătrunde în detalii, capacitatea de a recepta frumosul exprimat sub diverse forme, amănuntele, capacitatea de a formula întrebări și a căuta răspunsuri, formarea stilului argumentativ de dialog și exprimare, maturitatea abordării şi tăria argumentelor toate însemnând elemente de contur al unei  gândiri critice a unei personalităţi în formare, deci competenţe transversale / transcurriculare;
3.  formarea competențelor IT(caut informaţia,  o structurez, o prelucrez şi o prezint în mediul web);
4. capacitatea de a înțelege formarea la care participi=competența învață cum să înveți (ca să ai succes);
5. Capacitatea reactivă, spiritul de inițiativă, empatia și abilitățile ludice = competențele sociale;
6. formarea competențelor de comunicare în limba maternă.

După o analiză a tuturor postărilor revin azi 13 aprilie 2017 cu ultimele sfaturi:

• Descrierea PROIECTULUI ”Școla altfel” prin postarea voastră trebuie să înceapă cu indicaţiile MEN privind acest program, scopul propus de Ministerul Învăţământului prin acest program, cauzele care au determinat Ministerul spre a propune acest Program şi obiectivele generale urmărite de Ministerul Învăţământului spre a fi atinse de masa de elevi în formare;
• Continuați cu obiectivele specifice filierei vocaţionale, profil pedagogic, specializarea învăţător-educator în care vă formaţi prin activităţile nonformale şi informale ce vi le-aţi propus;
• Precizaţi/povestiţi utilizând elemente multimedia, detaliile activităţilor zilnice propuse şi la fiecare dintre ele remarcaţi prin cuvinte cheie specifice ce cunoștințe ați dobândit, ce abilități, aptitudini, atitudini ați exersat şi care dintre cele opt competențe cheie le-aţi vizat;
• Remarcaţi un element surpriză (vizând spiritul de observaţie, capacitatea de a pătrunde în detalii, curiozitatea, spiritul întreprinzător, intuiţia şi spiritul ludic) ce credeţi că vă diferenţiază de ceilalţi;
• Încheiaţi prezentarea cu concluzii privind eficienţa proiectului, sugestii şi propuneri pe viitor de activităţi propice formării voastre și o mai bună organizare şi conlucrare cu tot grupul.
• Pentru a recompensa pe cei ce și-au educat răbdarea să citească detaliile până la capăt și pentru că am fost întrebat de mai mulți elevi ce ”elemente surpriză” aș remarca în toată excursia, voi pomeni patru dintre ele, fiecare fiind liber să folosească informația doar completată de imagine (dacă și-au procurat-o). 
• 
  

Aș aminti următoarele ”elemente surpriză”:

1. Stilul colocvial folosit de muzeograful de la Casa memorială ”Ion Creangă” Humulești înțelegând prin acesta următoarele: 

• discurs fictional/ stil artistic, discurs nonfictional/ stil stiintific;
• recurge la elemente suprasegmentale (ton, gestica, mimica);
• are o mare încarcatura afectiva;
• regulile gramaticale pot fi încălcate;
• pot fi folosite elemente de argou sau jargon;
• sunt folosite particularități regionale sau socio-profesionale;
• se realizeaza dezvoltarea spontană, neintenționata a limbii.
• are un anume grad de afectivitate;
• folosirea unor formule de adresare, pentru implicarea ascultatorului;
• utilizarea mijloacelor non-verbale; oscilare intre economie si abundenta in exprimare. Economia se manifesta prin intrebuintarea cliseelor lingvistice, a abrevierilor de tot felul, dar mai ales prin elipsa, ca urmare a vorbirii dialogate, precum si prin mijloace extralingvistice (mimica, gestica) care permit intreruperea comunicarii, restul fiind sugerat. Abundenta in exprimare este materializata prin repetitie, prin utilizarea zicalelor, proverbelor, locutiunilor si expresiilor, prin evitarea cuvintelor abstracte care sunt substituite prin perifraze.
• prezenta unor termeni regionali sau chiar argotici;
• folosirea diminutivelor, augmentativelor, substantivelor in vocativ sau a verbelor la imperativ. 

2. Femeile intră într-o biserică numai acoperite și decent îmbrăcate (ca de altfel și bărbații). Dacă are cineva măcar o fotografie cu D-na Mănucă sau D-na Botezatu sau cu Dumitrița Grigoriu acoperite cu batic în biserică are ocazia să arate că a remarcat deosebirea de ceilalți și atitudinea conformă ce trebuia să fie urmată.

• • • • • • • • 
                
      • 3. Sintagma ”Nu trăim numai prin pântec, nu-i viață unde nu e cântec” pronunțată la începutul interpretării la acordeon trebuia să vă determine să fiți mai atenți și la ce urma. A urmat melodia ”Cine-i născut în ianuarie...etc...” care avea darul de a da ocazia fiecărui participant la excursie să participe și la prima melodie ca subiect al comunicării (toți au fost valorizați) pentru că fiecare dintre cei de față s-au născut într-una din lunile anului. Acest aspect al participării comune la o formă de comunicare artistică în grup avea darul de a valoriza posibilele talente de interpreți și mai ales de a educa și a crește coeziunea grupului pe acest motiv.
      • 
        
      • 4. La ieșirea din Muzeul memorial ”Vasile Alecsandri” Mircești, am luat o gustare în parcul din fața muzeului. La încheierea activității v-am invitat să duceți resturile menajere la coșurile de gunoi din parc. Toate erau ruginite și fără fund. Are cineva imaginea unui parc dintr-un sat unde e un unic muzeu și un unic parc și un unic primar incapabil să repare patru coșuri de gunoi ? Dacă aveți fotografii poate fi o surpriză (NEPLĂCUTA) din care să învățați că în fruntea comunității să vă alegeți gospodari și nu afaceriști, oameni lipsiți de o educație minimală sau de bun simț... Învățătura acestui episod ar fi că uneori deși școala vrea să facă instruire și educație cu tânăra generație, nu poate din cauza unor factori (Primăria în acest caz) care mai mult o încurcă decât să o ajute deși misiunea ei este de a crea condiții de funcționare fără reproș a școlii. Același fenomen se întâmplă și cu televiziunile private. Toate au renunțat la a face emisiuni educative și perseverează doar în emisiuni care asigură rating din care rezultă încasări în bani. 

      • Vezi relevantul experiment și concluziile lui aici.

  TERMEN 15 aprilie 2017